Azi am avut parte iarăși de o zi mai specială, in sensul ca am revenit la Brașov pentru a rezolva niște lucruri ceva mai banale. Cum ar fi sa spălam niște haine și sa schimbam niște dolari in lei… Brașovul este singurul oraș din zona care oferă aceste servicii turiștilor la ora actuala. Stiu, pare de necrezut, dar chiar asta este situatia.

La capitolul schimbat valuta, in zona Sinaia-Bușteni-Predeal nu am reușit sa schimbam dolari canadieni la nici o casa de schimb. E ca și cum Canada nu exista pe vreo harta geografică aici. Ar fi trebuit să-l fi ascultat pe barbate-meu când a propus sa schimbam toti banii in București, unde toate casele de schimb au însemnată Canada pe harta geografică, … însă chiar nu mi-am închipuit ca va fi așa o problema greu de rezolvat in aceasta zona atât de turistică a țării. Acum mi-am învățat lecția.

Un alt lucru care ma scoate din minți in mod deosebit este faptul ca, pe unde am umblat pana acum, este aproape imposibil de găsit o “spălătorie de haine cu autoservire”. Adică să-ți triezi singur hainele, sa le bagi intr-o mașina de spălat, sa le usuci, sa plătești și apoi sa pleci, fericit și multumit, in treaba ta. Nu pot sa pricep cum de nu este oferit acest serviciu de baza celor care vin sa ne viziteze țara. 🙄 Adică cum își închipuie careva ca poți umbla cu aceleași haine transpirate și pline de praf mai mult de o zi?… Am zis eu inițial ca as încerca experiența de a le spala într-un lighean cu sapun de rufe și apa rece de la o cișmea, chestie care m-ar propulsa instantaneu, mai ceva ca o mașina a timpului, undeva in perioada anilor ’80 A.D., dar am renunțat când mi-am dat seama ca nu voi face fața la 3 persoane care-și schimba hainele cam de 2 ori pe zi. E vara, e cald, și e complet aiurea sa nu-ți poți spala catrafusele pe nicăieri in zona Sinaia-Bușteni-Predeal. … Asta și cu toaletele publice curate sunt doua lucruri care-mi provoacă zilnic atacuri de panica.

In fine, după ce am căutat îndelung pe internet o firma care sa ofere o nenorocita de mașina de spălat cu fise și, eventual una de uscat, am găsit-o pe unica din zona – pe strada Lungă din Brașov.

Cum s-a crăpat de ziua, am pornit către ea, plină de speranța și cu vreo 3 saci plini cu haine. Evident, era plin de turiști acolo, așa ca a trebuit sa stau la rând sa se elibereze o mașina de spălat. Timp in care i-am trimis pe George și Anna sa schimbe niște bani undeva in centru. Asta ca sa rezolvam doua lucruri simultan și sa ne putem vedea de drum relativ in timp util.

Stand la coada, am intrat in vorba cu un tip din Iași, stabilit in Germania de peste 20 de ani, care vine in fiecare an sa cutreiere munții singur, cu cortul. Soția lui sta frumos acasă si-și vede de treburile ei, iar dansul umbla pe toate coclaurile prin țara. Un mariaj aproape perfect, zic eu. 😄 Mi-a tot povestit de câte ori s-a întâlnit cu ursul in pădure, cum trebuie procedat sa scapi nevătămat, cum sa te speli “ca pisica” într-un pârâu cu apa rece când ești in creierul munților, și câte altele… Un personaj foarte colorat și amuzant, care m-a făcut sa trec mai ușor peste cele aproape 2 ore pierdute cu spălatul, uscatul și împăturitul catrafuselor familiei.

Odata aceasta etapa bifata cu succes, am zis sa mergem sa ne bălăcim la “Paradisul Acvatic” din Brașov fiindca temperatura exterioara era deja trecută de 27 C.

Am înțeles că este cel mai mare parc acvatic din Brașov și unul dintre cele mai mari din Transilvania.

După ce am primit o brățară cu un număr și o cheie, am mers la vestiare unde ne-am lăsat hainele și lucrurile de valoare; apoi, trecând prin dușuri, am ajuns la piscine.

Per total parcul acesta acvatic are o piscină cu adâncimea de 1,35m situată central, o altă piscină, mai mică, însă cu temperatura apei mai ridicată, alta aflată in exterior, în aer liber, 2 mini-jacuzzi, bazinul olimpic (unde există și trambuline pentru sărituri), 2 saune și 2 tobogane. Este foarte curat și civilizat, chiar mai curat decât in Canada. Noi suntem oarecum “specialiști” in frecventat piscine cu Anna care face înot de atâția ani și pot afirma ca parcul asta da clasa la tot ce am văzut pana acum in Canada ca nivel de curățenie. In vestiarul de femei erau doua angajate care spălau și frecau dușumelele in permanenta la dușuri și in zona unde te schimbai de haine. Eu, personal, am fost plăcut surprinsă de ce am vazut aici.

După ce ne-am scăldat in piscina și ne-am mai răcorit puțin, sotul meu a propus sa vizitam un pic și Poiana Brașov, dacă tot suntem in zona.

Aflată la 1.020 m altitudine, Poiana Braşov este una din cele mai frumoase staţiuni montane de la noi din ţară.

Din ce am citit, acum jumătate de secol, Poiana Braşov era o staţiune locală unde oamenii mergeau să se plimbe şi să respire aerul curat de munte. Era un cătun cu doar câteva cabane, un fel de cartier izolat al Braşovului. Comuniştii au văzut însă potenţialul staţiunii, care a devenit preferata lui Nicolae Ceauşescu, și care venea aici în fiecare an să vâneze.

La început, transportul spre Poiana Braşov era unul rudimentar: se ajungea fie pe jos prin pădure, fie cu autovehicule cu şenile, deoarece drumul era unul de pământ. Acum, însă, se ajunge din Brașov in Poiana in numai 15 km pe un drum bine marcat și asfaltat.

Infintata in 1895, Poiana Brasov deservea ca loc turistic pentru Brasov. Prima cabana a fost construita in 1904. In 1906, Poiana Brasov a fost recunoscuta ca statiune de iarna si trei ani mai tarziu se desfasurau primele competitii de iarna. In 1951 aici s-au tinut loc jocurile internationale de iarna ale studentilor. Acum, Poiana Brasov seamana mai mult cu un mic orasel, plin de hoteluri frumoase si restaurante.

Mai jos, Biserica din lemn cu hramul „Sf. Ioan”.

Poiana Brașov este un orășel foarte frumos unde noi am zis ca vom reveni cât se poate de curând. Poate chiar peste câteva zile. Vrem sa stam să-l străbatem pe jos câteva ore fiindca este foarte turistic și colorat. Îmi închipui ca trebuie sa fie o frumusețe acolo iarna.

Din pacate, desi aveam in program de vizitat apoi castelul Bran, a trebuit sa revenim la baza in Busteni fiindca soacră-mea iar a provocat o mini-criză in familia apropiată a lui bărbatu-meu. Motiv pentru care, după aproximativ 30 de minute de înjurat toți dumnezeii care au complotat împotriva lui când i-au dat-o pe soacră-mea pe post de mamă și, spre bucuria mea, lui George i-a revenit mintea la cap. Astfel, de comun acord, ne vom muta catrafusele și baza, pentru următoarele 4 zile, la un hotel civilizat in Predeal. Chiar dacă este o cheltuiala neprevăzută mutarea asta, eu o găsesc salutara și abia aștept sa ma apuc de făcut valizele ca sa putem păși din nou, peste doar câteva ore, in secolul 21 era noastră d.p.d.v. condiții de cazare. Mâine va fi o zi minunata. 👍