Colosseumul din Roma

In dimineața asta ne-am trezit dis-de-dimineața pentru ca avem in program vizitarea Colosseum-ului. … După ce iarăși mi s-a pus in farfurie nelipsitul croissant cu nutella (m-am saturat până peste cap de mic-dejunul tipic italian! Vreau niște oua, o roșie, niște brânza și șunca, dar se pare ca ăștia nu servesc așa ceva). Deja nu mai suport sa mănânc doar carbohidrați. Din ce am văzut până acum, localnicii nu știu altceva in afara de croissants, paste, pizza… Sincer, abia aștept să-mi fac o supa sau o ciorba când revin acasă. Nu se poate așa ceva… Caut înnebunită un restaurant care sa servească supa și nu găsesc. Le au pe lista, dar când sa comand, mi se spune ca nu au in ziua aceea. 😤 Cum se poate trai fără supe și ciorbe?! 😆 E ceva greu de înțeles pentru mine. … In fine, după ce am ciugulit un sfert din croissantul din farfurie și am băut un ceai, am pornit către stația de autobuz.

Cum am mai spus, aici autobuzele nu respecta niciun orar: vin când vin și pleacă când pleacă. După 30 min de așteptat in stație și panica crescândă a lui George ca nu ajungem la timp și nu ne vor lăsa sa intram pentru ca biletele erau pentu o ora fixa și bătută-n cuie, cheamă un taxi și ne înghesuie pe bancheta din spate. In 10 min suntem aproape de Colosseum. 15 euro pentru 10 min de cursa. 🙄 Măcar am ajuns la timp, netranspirați și in style.

Biletele noastre erau pentru 9:30 dimineața. In fața Colosseumului – puhoi de lume. N-am văzut așa ceva, parca mai mulți turiști decât la Vatican. Și cald, doamne, ce cald e in țara asta!… Arde soarele de la 9:00 dimineața și până la 6:00 seara. M-am dezobișnuit de supraviețuit la asemenea temperaturi.

Colosseum sau Amphitheatrum Flavium (Amfiteatrul Flavian) este cel mai mare amfiteatru din lume și a fost construit de împăratul Vespasian, întemeietorul dinastiei Flavian. Din păcate, Vespasian a murit înainte de a vedea Colosseumul inaugurat publicului. Fiul său, Titus, a fost cel care l-a finalizat.

Construcția Colosseumului a început între anii 70 și 72 d.Hr. A fost inaugurat aproape un deceniu mai târziu și a suferit mai multe modificări pe parcursul anilor următori. Structura masivă măsura aproximativ 189 pe 156 de metri, avea o înălțime de patru etaje și includea 80 de intrări în amfiteatru – 76 pentru public, 2 pentru participanții la spectacole și 2 destinate exclusiv împăratului. Multitudinea de intrări s-a dovedit a fi necesară: Colosseumul putea primi până la 50.000 de spectatori la capacitatea sa maximă.

Reconstrucția vizuala a Colosseumului

Când Colosseumul a fost inaugurat, împăratul Titus a sărbătorit cu 100 de zile de lupte între gladiatori lupte între animale. De obicei, la aceste lupte participau și împărații. Se știe că împăratul Commodus a participat în arenă de nenumărate ori. În afară de asta, Colosseumul a găzduit și piese de teatru, scenete și chiar execuții publice.

Pentru o locație care putea găzdui până la 50.000 de spectatori, dispunerea locurilor la Colosseum era organizată cu precizie. Împăratul avea o intrare proprie și o lojă imperială pentru el și anturajul său. Alături, într-o secțiune cu balustrade, se aflau niște locuri destinate pentru alte categorii de reprezentanți ai autorităților, în timp ce restul lumii stătea pe trepte. De-a lungul acelor trepte, cei prezenți erau așezați în ordinea statutului în societate și a cetățeniei. Femeile și cei care nu erau cetățeni romani se așezau la un loc pe niște banchete din lemn, în timp ce sclavii stăteau în picioare pe o terasă (care acum nu mai există), situată deasupra acelor banchete. Ca să mențină ordinea, exteriorul Colosseumului era prevăzut cu numere gravate deasupra intrărilor, astfel încât oamenii știau unde să meargă pentru a-și găsi locul.

La evenimentele majore ale Colosseumului – adesea cele organizate și plătite de împărați înșiși – nu exista nicio taxă de intrare. Și uneori se servea și mâncare gratuită. Împărații ar folosit acest lucru ca o modalitate de a câștiga popularitate și sprijin din partea publicului.

Locuri segregate pentru spectatori, in functie de statutul lor social, la Colosseum

La subsol, gladiatorii și animalele își așteptau rândul pentru a intra în centrul scenei. Peste 30 de trape asigurau efectul de surpriză, animalele și gladiatorii fiind transportați pe scenă cu ajutorul unor lifturi speciale. În acest spațiu din culise se aflau, de asemenea, posturi de prim ajutor pentru tratarea răniților.

Partea subterană a Colosseumului, un labirint de pasaje și camere numit hypogeum.

Pe lângă luptele între gladiatori și luptele cu animale, care erau considerate a fi cele mai populare în rândul publicului de atunci, Colosseumul era dotat și pentru bătălii navale. Instalațiile de canalizare subterane permiteau inundarea arenei pentru aceste simulări de bătălii navale, deși mai târziu, acestea au fost mutate în altă locație. S-au găsit dovezi ale existenței unor mecanisme hidraulice folosite pentru a inunda rapid arena, probabil printr-o conexiune la un apeduct din apropiere.

Naumachia (literal “batalie navală”) însemna, ȋn antichitate, organizarea de bătălii navale ca divertisment de masă.
Din secolul al VI-lea, Colosseumul a fost treptat abandonat, ultima luptă cu animale fiind atestata în anul 523 d.Hr.
În secolele care au precedat epoca medievală clasică, este posibil ca arena să fi fost folosită ca loc de cimitir. În aceeași perioadă, diferitele aranjamente de bolți, arcade și încăperi de sub tribune au fost folosite ca ateliere și locuințe, pentru unele dintre ele cerându-se inclusiv chirie pentru a putea fi locuite.
La începutul secolului al XIII-lea, familia Frangipani (o puternică puternică nobiliară din Roma) a preluat controlul asupra Colosseumului și l-a transformat într-un castel fortificat. Ulterior, de aici au fost extrase ilegal bucăți de piatră pentru a fi folosite în clădirile din apropiere, cum ar fi biserici, vile și chiar spitale.
Colosseumul a devenit proprietatea bisericii la sfârșitul secolului al XIII-lea. La sfârșitul anului 1744 d.Hr. (sau 1749 d.Hr.), Papa Benedict al XIV-lea a hotărât sa consacreze amfiteatrul ca lăcaș sfânt în memoria primilor creștini care (se presupune) au murit ca martiri sub privirile și în urletele norodului roman.

Deși două treimi din Colosseum au fost distruse de-a lungul timpului – în mare parte rezultatul vandalismului, cutremurelor și incendiilor – acesta este astăzi un obiectiv turistic popular, pe care mii de oameni vin să-l viziteze în fiecare an.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s